Lansarea cartii “Imperialism in postcomunism” de Cozmin Gusa

In seara zilei de joi 17 noiembrie 2011, a avut loc, in Aula Bibliotecii Centrale  Universitare din Bucuresti lansarea cartii “Imperialism in Postcomunism” semnata de fostul om politic Cozmin Gusa.

            O carte ce-si propune sa dezbata actualul context politic si economic pa care-l traim. O carte scrisa, dupa cum o spune autorul, din dorinta de a ajuta tanara generatie sa inteleaga mai contextul geopolitic din ziua de azi. In acelasi timp si din dorinta de a naste intrebari si de a se gasi raspunsuri.

Din scurta prezentare a cartii ce a fost pusa la dispozitia tuturor celor prezenti, ies in evidenta urmatoarele provocari prezente in volum:

– A fost extinderea frontierelor euro-atlantice inspre fostul lagar comunist un act de imperialism, de colonialism geo-economic?

– A castigat ceva Romania dupa integrarea sa in structurile euro-atlantice?

– Au Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana interese si politici diferite pe continentul european?

– De ce nu avem aliantele cu Franta si Germania – interlocutoare ale Rusiei – pe care le are Polonia? De ce nu avem cresterea economica si aplombul politic al Polonezilor? Si de ce pariem totul pe Marea Britanie?

– Foloseste Rusia santajul energetic pentru a bloca drumul spre vest al tarilor estice?

– Ce relatie poate avea Romania cu China?

– Dupa pactul Germania – Rusia, inclusiv asupra Europei de Est, avem si un  pact China – Rusia inclusiv asupra Europei de Vest?

O ultima chestiune dezbatuta in carte, din punctul meu de vedere si cea mai importanta dintre toate; este Romania victima propriei sale elite? A fost aceasta tradatoare sau doar incompetenta? Vin elite mai competente si oneste? Se ocupa cineva sa le cultive aceste calitati?                        De ce spun ca aceasta ultima chestiune este si cea mai importanta? Pentru ca la ora actuala in Romania elita intelectuala, este fie muta, fie pe niste pozitii de-a dreptul antiromanesti, iar elita politica este neschimbata in ultimii 20 de ani. Iar de felul in care va fi crescuta elita viitoare, va depinde, pe viitor si orientarea geostrategica a tarii noastre.

Lansarea cartii a fost urmata de o dezbatere pe tema “Romania in contextul geopolitic actual. Unde (mai) suntem noi?”

            Printre cei care au luat cuvantul la aceasta dezbatere se numara Ion Ionita, redactor sef la “Foreign Policy Romania” si “Historia”, Ovidiu Nahoi, senior editor “Adevarul”, jurnalistul si comentatorul Ion Cristoiu, sociologul si geopoliticianul Dan Dugaciu, dar si Iulian Fota, consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.

            In luarea sa de cuvant, Ion Cristoiu mai degraba a abordat chestiuni legate de cel De-al Doilea Razboi Mondial, de actul de la 23 august, sau de o posibila ranchiuna pe care si acum dupa aproape 70 de ani, Germania ar purta-o fata de noi romanii. In incheiere, totusi, exprimandu-si optimismul fata de viitorul tarii.

            Iulian Fota s-a situat in tabara euro-atlantistilor, subliind similaritudinea culturala atat fata de popoarele latine, cat si fata de restul Europei. Aceasta similaritudine fiind argumentul sau principal in a explica orientarea Romaniei spre structurile politice occidentale (NATO-UE).

            Ovidiu Nahoi a dus discutia spre posibilul viitor al UE exprimandu-si credinta ca aceasta uniune va exista si pe viitor, dar ca forma sa acum se va stabili. Mi s-a parut interesant faptul ca in opinia dansului viitorul UE se va hotara in est, Romania avand un rol definitoriu in felul in care va arata UE in viitor. Ce va veni va confiram sau infirma aceasta ipoteza. In legatura cu pozitia Romaniei de acum si de orientarea sa viitoare, in opinia dansului, tara noastra se indreapta spre axa Berlin-Paris, spre acele state unite ale Europei, orientare ce reiese clar si din ultimele luari de pozitie ale presedintelui Basescu.

            In incheierea dezbaterii, Dan Dongaciu a ridicat problema optiunilor Romaniei si daca intr-adevar are aceste optiuni. In acelasi timp, lansand is ideea ca tara noastra este una fara proiect dupa integrarea sa in instructurile euro-atlantice. Aceasta afirmatie poate naste niste controverse, dar privind mai atent poate fi combatuta cu simplul argument ca Romania nu a fost cooptata in aceste structuri decat recent, iar definirea unui obiectiv national pentru o tara poate dura ani sau zeci de ani, de asta depinzand si contextul geopolitic in care se afla.

            Ca o concluzie la aceasta dezbatere, pana la urma, viitorul unei tari este dat de trecutul, si prezentul sau. Daca trecutul si prezentul le cunoastem, mare atentie la felul in care ne vom pregati viitorul.

Dan Crisan

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , , | Leave a comment

“Fii demn!” de Dan Puric

Aseara a avut loc lansarea cartii “Fii demn!” a maestrului Dan Puric. Totul a inceput cu o sesiune de autografe, dupa o coada lunga si putine emotii, cartea mi-a fost semnata. A urmat o conferinta despre ce inseamna sa fii demn, presarata cu mici povestiri despre parintii artistului sau intamplari prin care a trecur, acestea se regasesc si in carte, am ras cu lacrimi si am plecat cu zambetul pe buze. Dupa doua ore, care au parut mult prea scurte, plecam de la Teatrul de pe Lipscani un alt om. Am fost insotit de colega mea, Teoaca Adelina, pentru ea a fost prima data cand participa la o astfel de conferinta, tot ce a spus dupa ce am plecat: “Este genial omul asta!”

Pentru informatii despre spectacolele sau conferintele maestrului: FB Dan Puric

Posted in Evenimente | Leave a comment

A aparut numarul doi al revistei noastre

Ne face mare placere sa va anuntam ca a aparut numarul doi al revistei noastre. Il puteti vizualiza aici.

Cateva articole din acest numar:

Radulescu Andrei – Garda Varegilor. Razboinici scandinavi in serviciul militar imperial de la Constantinopole

Horeanu Ionut – Decretele anului 1366

Maria Crangasu – Eroi ai fanteziei publicitare de alta data

Arcan Diana – Formarea limbii romane

 

 

Posted in Romania, trezeste-te! | Leave a comment

Importanta astronomiei aplicata in arheologie – Partea a III-a

Trecand la civilizatia egipteana, gasim repere astronomice catre zei si constelatii peste tot, cele mai notorii edificii inchinate zeilor fiind Complexul celor 3 piramide din Gizeh. Acestia asemuiau constelatia Orion cu zeul Osiris iar sotia acestuia Isis era reprezentata prin Sirius, una din cele mai vizibile stele, care poate fi vazuta cateodata si cu ochiul liber pe timp de zi, in anumite conditii atmosferice. De asemenea Sirius ocupa o pozitie pe bolta cereasca, care permite vizionarea acesteia de aproape toate populatiile Pamantului.

Cercetarile efectuate de francezii Robert Bauval si Adrian Gilbert, cu ajutorul robotului Upaut 2 au scos la iveala o serie de puturi sapate in piramida lui Keops, acestea sunt 4 la numar si duc spre constelatiile Beta Ursa Mica,  Alpha Draconis, Sirius si centura lui Orion. Ulterior, folosind tehnici geodezice moderne, acestia au concluzionat si demonstrat stiintific ca cele 3 mari piramide, reprezeninta centura lui Orion pe pamant,  impreauna cu templele de la Abusir, Abu Ruwash si Zawyrat al Aryan formeaza o imagine in oglinda a constelatiei orion pe Terra, totul pentru a-l duce pe faraon printre stele.

Revenind la legatura stranie maya-egipt, din cartea lui Chris Morton si Ceri Louise Thomas aflam, ca s-a demonstrat, din nou prin tehnici arheologice si geodezice, ca Piramida soarelui, impreuna cu templul lui Quatzlelquatl si piramida lunii din orasul Teotihuacan formeaza acelasi complex denumit centura lui Orion, iar priramidele sunt dispuse aproape identic cu cele egiptene, existand o diferenta in directie de doar 15 grade catre Nord Est si mai interesant este faptul ca baza piramidei soarelui este aproape de aceeasi lungime cu latura piramidei mari din Gizeh, diferenta dintre lungimea laturilor fiind de doar 3%.

Afland cat de importanta era astronomia pentru antici, studiul acesteia in arheologie si aplicarea ei pe siturile excavate este cruciala pentru studierea edificiilor religioase pre-istorice. In lipsa mijloacelor moderne de divertisment, populatiile din vechime observau cu mai mult detaliu si respect miscarile astrelor, iar intelegerea mecanicii acestora este cruciala pentru intelegerea religiei anticilor.

Serban Mihai, student anul II, Facultatea de Istorie, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Posted in Romania, trezeste-te! | Leave a comment

Importanta astronomiei aplicata in arheologie – Partea II-a

Mai departe, Chatelain Maurice speculeaza asupra modului de folosire a calendarului dacic.

“Cele 104 lespezi exterioare corespund bineinteles cu 104 ani, care inseamna 37960 de zile, data care era cunoscuta si de catre culturile maya si egipteana. Aceasta particularitate face ca anii solari de 365 de zile sa coincida cu cei venusieni de 584 zile, in timp ce 3 dintre respectivele cicluri coincid cu 146 de ani de pe marte, iar 14, cu 73 de conjunctii ale lui Saturn si Jupiter ceea ce este acelasi lucru cu 1640 de ani lunari.

Aceste date pot fi confirmate matematic de catre astonomi, dar afirmatiile ulterioare ale autorului nu pot fi considerate decat teorii sau speculatii.

Se pare ca cercul format din 210 pietre este considerat ca fiind si mai enigmatic caci, potrivit lui, nu exista nici un ciclu astronomic multiplu acelui numar pe care constructorii de la Sarmisegetuza Regia sa il fi putut cunoaste fara ajutor din partea unei culturi exterioare mai instruite si cu o capacitate tehnologica superioara. Exista doua cercuri megalitice multiple acelui numar, cu adevarat turlburatoare. Primul ne trimite la numarul 18270, care in zile reprezinta timpul necesar de rotatie al unei stele invizibile ce se invarte in jurul lui Sirius. La randul sau, al doilea cerc ne trimite la numarul 90720, care corespunde numarului de zile necesar revolutiei planetei Pluto. Totusi, in ambele cazuri, aceste misterioase corpuri nu au fost percepute de ochiul uman pana la inceputul secolului XX, gratie utilizarii dispozitivelor optice si radioastronomiei cu efect Doppler.

Sustin, din nou, ca desi datele matematice pot fi demonstrate, afirmatiile sunt pure speculatii si opinii ale autorului. Probabil ca nu vom cunoaste niciodata utilitatea completa a sanctuarului dacic de la Sarmisegetuza Regia.

Inafara de sanctuarul dacic, astronomia isi are radacinile in cele mai vechi civilizatii ale Terrei. De exemplu, o tableta sumeriana contine o reprezentare a sistemului solar cu 11 planete si 24 de sateliti naturali, aceste cunostinte s-au pastrat si in vechile regate asirian si babilonian, reprezentarea fiind sculptata in piatra si apartinand “Portii lui Anu din Lacasul ceresc”.

Alta civilizatie extrem de avansata care isi baza religia pe astronomie este cea Maya. De la ei ne-a ramas un calendar remarcabil, cunosteau anul venusian de 584 de zile si stabilisera durata anului pamantesc la 365,2420 zile, de asemenea calendarul lor avea o ciclicitate care se intinde pe 64 de milioane de ani. Legendele popoarelor pre-incase afirma ca stelele sunt populare si ca zeii ar fi venit candva din constelatia Pleiadelor. De asemenea, exista o asemanare fantastica intre civilizatiile maya si cea egipteana cand vine vorba de astronomie, fapte dovedite prin excavatii arheologice si studii astronomice, dar acest lucru va fi tratat la sfarsit.

Serban Mihai, student anul II, Facultatea de Istorie, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Posted in Istorie | Tagged , , , , , | 1 Comment

Importanta astronomiei aplicata in arheologie – Partea I

Inca de la inceputul timpului, oamenii s-au uitat catre stele si au fost uimiti, s-au minunat de punctele luminoase, care vesnic apareau in aceleasi pozitii, rasareau si apuneau la fel de sigur ca soarele si luna. De-a lungul mileniilor, oamenii din comuna primitiva au observat o oarecare ciclicitate in relatia anotimpurilor si migratiilor turmelor de animale.

Odata cu introducerea agriculturii, oamenii au simtit nevoia de a avea un calendar sigur, pentru a-si stabili perioadele optime de cultivare a pamantului.

Cel mai cunoscut astfel de edificiu este Stonehenge. Acest complex megalitic ocupa cea mai buna pozitie posibila pentru observatii astrale dat fiind faptul ca exista un orizont nivelat in toate directiile pana la 5 kilometri. Iar pe anumite pozitii, copaci ar fi fost plantati strategic pentru a marca anumite grade de arc de cerc, acesata pentru a calcula cu precizie pozitia astrelor, ascensiunea sau declinarea unor astre sau planete. Aceasta relatare o avem, din anul 1796. Din pacate actualul Stonehendge este o reconstructie , prima facuta in 1901, iar a doua facuta in 1919 de catre colonelul William Hawley.

Desigur Stonehendge este cel mai cunoscut dintre aceste edificii, dar in lucrarea de fata voi explica legatura astro-arheologica si a altor compexe construite, cateodata surprinzatoare.
Tomas Martinez Rodriguez afirma cateva lucruri surprinzatoare, citez: “este paradoxal faptul ca Stonehendge este mai cunoscut decat complexul romanesc de la Sarmisegetuza Regia, si aceasta dintr-un motiv intemeiat, complexul situat la Sarmisegetuza Regia este considerat de catre astronomi drept cel mai senzational monument arheoastronomic din cate cunoaste stiinta. Minunata masina preistorica a fost construita pe baza unor criterii de o precizie atat de sublime, incat aceasta o transforma intr-o marturie a trecutului cu o enorma valoare stiintifica”. Mai departe, autorul face o analiza detaliata din punct de vedere matematic. Zona intermediara a cercului din piatra este impartita, cu ajutorul unor stalpi mari de lemn, in 210 proporti analoge una fata de cealalta. Pe langa acest cerc de mari dimensiuni, Sarmisegetuza Regia mai contine inca doua cercuri de piatra. Ca si cel mare, cercul mic este divizat in parti egale. De aceasta data circumferinta se imparte proportional in doua zone de 34 de pietre fiecare, prima in doua de cate 17, iar ce-a de-a doua, in 18 plus 16, ceea ce, in termenii lui Chatelain, induce catre efectuarea a diverse calcule astronomice.

Serban Mihai, student anul II, Facultatea de Istorie, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Posted in Istorie | Tagged , , , , , | 1 Comment

Xenoarheologia, o stiinta a viitorului – Partea II

Dupa sortarea acestor probleme, in sfarsit echipa pleaca catre situl planificat, maparea acestuia se face prin intermediul camerelor digitale de inalta rezolutie care sunt dispuse in cele 4 puncte cardinale (sau colturile delimitate ale sitului daca acesta are formã dreptunghica) si a radarelor laser de mare rezoluţie de tip LIDAR, care inregistreaza progresul echipei odata la 3 minute, astfel creandu-se un film continuu a intregului proces de excavatie in cele mai mici detalii, inclusiv a stratigrafiei, pana la rezoluţii de nanometri. Toate datele sunt transmise in timp real catre doua locatii, catre vehiculul de transport senilat al echipei si catre nava de amartizare, dupa procesarea datelor initiale si descoperirea primelor artefacte, datele sunt transmise catre Atlas in orbita, care la randul sau le transmite catre Terra. Excavatiile sunt facute in continuare de cãtre oameni, doar acestia avand antrenamentul, cunostintele si fineţea necesara excavarii propriu zise, membrii echipajului poarta costume de tip MIT BioSuit capabile sa creeze contrapresuinea necesara pentru munca in mediul martian, dar fara a sacrifica mobilitatea.
In urma excavatiilor care au durat cateva saptamani, fiind ajutate prin masuratori gravimetrice, echipa de arheologi a facut niste descoperiri importante.
S-a descoperit corpul mumificat al unui umanoid, impreunã cu 2 dispozitive de origine si scop necunoscute, unul din ele fiind un cilindru metalic cu gravuri pe suprafata iar celalalt fiind ceva asemanator unei pungute din material plastic, sigilate, cu continut necunoscut.
Procedand la procesarea relicvelor, punguta pe care o vom denumi “medicinala” se depune intr-o cutie. De dimensiuni mici, acest recipient este complet tehnologizat si dispune de climatizare computerizata, protectie chimica prin peretii de sticla securizata si un sistem cu fiole presurizate, capabil sa reproduca in mare parte atmosfera şi presiunea atmosferica din care a fost extrasa, acest sistem are fiole presurizate de oxigen, hidrogen, azot si dioxid de carbon, din acestea poate reproduce majoritatea compozitiilor atmosferice intalnite pe planetele telurice (planetele de tip “Pamant”).
Cilindrul metalic este depozitat intr-un recipient asemanator, lafel si corpul mumificat al extraterestrului. Aceste relicve, se incarca in senilatul expeditiei, impreuna cu membrii care au participat la sapaturi, dupa care se indreapta cãtre modulul de amartizare. Laserele LIDAR, impreuna cu camerele HD care au fost folosite in maparea site-ului arheologic se lasa pe planetã, asemeni LRV-ului lasat de americani pe suprafata lunara (modulul de transport lunar). Odata ajunsi la modulul principal de amartizare, membrii expeditiei inspecteaza pentru o ultima oara exteriorul si functionarea tuturor functiilor modulului.
Se proceda la imbarcare si securizarea relicvelor, dupa care se asteapta o perioada scurta de timp (un interval maxim de cateva ore) pana cand Atlas atinge un punct convenabil pentru cuplarea celor doua nave in orbita. Procesul de decolare se desfasoara in conditii optime şi cele 2 nave reusesc sa se întalneasca la punctul stabilit.
Odata cuplarea realizata, tot echipamentul critic, relicvele, echipajul si filtrele de dioxid de carbon se transportã pe Atlas (se transporta si filtrele pentru a fi folosite in caz de urgenta) iar modulul martian este decuplat si lasat in orbita permanenta deasupra planetei, pentru a putea fi folosit si de catre expeditiile urmatoare, deasemenea acesta este lãsat in urma pentru a micsora masa navei Atlas, aceasta accelerand si decelerand mai rapid. Relicvele impreunã cu tot echipamentul şi personalul transportat de pe suprafaţa martiana se trec prin camera de decontaminare, unde orice urma de reziduu martian, chimic şi biologic se elimina inainte de intrarea in spatiul de locuit si cercetare al navei Atlas. Dupã aceea, relicvele sunt transportate catre laboratorul navei, acesta fiind dotat cu sistem de scanare electromagnetic tridimensional, de asemea putandu-se face o analiza spectroscopica a obiectelor. Laboratorul navei Atlas se dubleaza si ca nava de evacuare si aterizare in caz de urgenta, aceasta fiind dotata cu o cantitate mare de oxigen (in niste containere special dispuse in exteriorul navei, care isi pot evacua oxigenul sub presiune sub forma de propulsie sau pur şi simplu pentru a se evita o explozie a containerelor), resurse necesare traiului in spatiu pentru pana la 2 luni de zile si un scut termic din compozite ceramice.
Calatoria dureaza mai putin, tinand cont de masa redusa si acceleratia marita, Atlas foloseste ultimele rezerve de combustibil lichid chimic, pentru a incetini si a se pregati pentru apropierea de luna, nava foloseşte campul gravitational lunar pentru a-si orienta traiectoria catre terra.
In sfarsit, dupa aproape un an de zile, Atlas revine in orbita planetei Pamant si reuseste cuplarea cu Statia Spatiala Internationala, unde face predarea relicvelor, acestea ulterior, impreuna cu echipajul fiind transportate cãtre planeta prin intermediul navelor de reintrare specializate sau vechii capsule Soiuz care vor continua drumul catre Terra, astfel incheind cea mai importanta misiune stiintifica a omului, de la inceputurile existentei acestuia, probabil raspunzand la intrebarea “oare suntem singuri?”.
Faptul ca nu ne-am intalnit in prezent cu o astfel de situatie nu inseamna ca nu trebuie sã ne pregatim, si sa avem toate masurile de siguranta luate in anticipare. Xenoarheologia ar putea fi studiata obligatoriu, chiar in viitorul apropiat, odata ce omul se va lovi de realitatile spatiului cosmic.

Scris de Serban Mihai, student anul II, Facultatea de Istorie, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir.

Posted in Viitorul Istoriei | Tagged , , , , | Leave a comment